De ce sa mergi la doctor atunci cand trebuie, nu atunci cand ai chef

Stiu, tuturor ne este greu sa mergem la medic, din diverse motive. Pentru mine, unul dintre lucrurile care ma dau inapoi este frica. Penibil, pentru ca de fapt medicul este cel care te ajuta sa fii bine. Dar exista in mine o senzatie de frica aproape incontrolabila, si anume frica de durere. Asa ca, daca ma doare ceva si pot suporta, de obicei nu fac nimic in privinta asta. Abia atunci cand ajung la limita suportabilitatii, iau masuri, dar nu pentru ca am chef, ci pentru ca trebuie.

Povestea a început acum mai bine de un an, cand pe scalp a inceput sa creasca ceva, o umflatura, pe care am considerat-o coș, asa ca am neglijat-o, gandindu-ma ca va trece de la sine. Dar nu a trecut. Si a inceput sa creasca din ce in ce mai mult. Abia in noiembrie, anul trecut, am indraznit sa sun si sa ma programez la un medic dermatolog. Diagnostic: chist sebaceu. Am programat apoi o interventie rapida la trei saptamani de la acel moment. Cumva, nu-mi aduc aminte din ce motiv, am anulat programarea. Apoi am lasat-o balta. Puteam sa traiesc si asa. Prima amanare.

Dupa vreo cateva luni, prin mai, abia reuseam sa mai dorm pe partea stanga, pentru ca se umflase mai mult. Dar, prins in tot felul de activitati, am continuat asa. Mi-am zis mereu ca meh, o sa o rezolv eu la un moment dat, ca nu am timp acum. A doua amanare. Si tot asa, pana in iulie, cand nu am mai rezistat. M-am dus din nou la dermatolog, dar pentru ca umflatura devenise mai mare, m-a trimis la chirurgie. Damn, mi-am zis, cum naiba sa ma opereze un chirurg pentru asa ceva? Deja nu mai aveam niciun pic de curaj, imi pierdusem motivatia. Mi-a luat doua saptamani sa sun pentru o programare la chirurgul recomandat de medicul dermatolog, apoi inca doua saptamani pentru interventia in sine. Am amanat cat am putut.

Ziua primei interventii chirurgicale

Iulie 2017. Considerand ca avem clar un diagnostic, si anume, chist sebaceu, am intrat in sala de operatii cu multa frica si emotie. Cu toate ca mi s-a zis cum va decurge totul, abia am putut sa ma controlez. Din pacate, in timpul operatiei, doctorul a vazut ca nu este de fapt un chist sebaceu, ci ca acolo este carnita, asa ca a luat o bucatica din ea pentru biopsie si m-a inchis la loc. Da. Tumora pe scalp. Dupa analize a iesit ca este hidradenom, deci nu cancer. Dupa experienta primei interventii, deja ma simteam mai puternic. Psihic, ma setasem sa fiu pregatit pentru orice diagnostic. Totusi, cusatura nu a prins bine si s-a desprins la un moment dat. Urma sa ma programez la un chirurg plastician, pentru ca umflatura era mare si doctorul care m-a operat prima data a decis ca este mai bine sa ma vada un chirurg cu experienta pe zona de reconstructie.

A treia amanare a venit cand mintea mea tembela a considerat ca operatia de excizie a tumorii mai poate astepta. Nu am reusit sa gasesc o perioada de timp in care sa ma ocup de asta. Daca numar zilele de la prima operatie, sunt aproape 100 de pansamente schimbate pana acum, pentru ca zona cu pricina trebuia protejata, sa nu se infecteze.

Pentru ca nu eram pregatit psihic, am ajuns sa stau mai bine de trei luni cu o rana deschisa, asa, de tampit ce sunt.

Consecintele celor trei amanari

Iata-ma azi, 3 noiembrie 2017, la mai bine de un an de zile de cand mi-a aparut dubiosenia, fiind operat de un chirurg plastician acum doua zile, avand doua cusaturi mari pe scalp, dureri aproape de lesin in prima noapte, cu o cicatrice care se anunta beton, stau si scriu aceste cuvinte, avand un mare regret: ca nu am fost capabil sa rezolv aceasta problema de sanatate atunci, cand a aparut umflatura.

Ceea ce trebuia sa fie o interventie minora, pe scalp, a ajuns sa fie o interventie chirurgicala, operata de un medic chirurg plastician, fiind necesara si o plastie, deoarece a fost nevoie de o extragere a unei zone mai mari de carnita, pentru a fi siguri ca nu s-a intins dubiosenia si in alte locuri.

Update: asa arata dupa 3 zile de la operatie. H from Hercule.

Sper sa fiti mai intelepti decat mine si sa mergeti la medic atunci cand trebuie, nu cand aveti voi chef.

PS: Fotografia articolului este facuta in drum spre spital, in ziua operatiei. Ce toamna frumoasa!

PS2: Fa un bine: doneaza 2 euro #PentruMagicHOME. SMS 8844, cuvantul MAGIC. Clipul de promovare a campaniei mi-a adus lacrimi in ochi.

This article has 2 comments

    • silviupal Reply

      Multumesc mult! Da, iti dai seama ca voi avea mult mai multa grija de acum inainte.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *